În şurla presei, vorbe tembele

Scrisoare unui gibon supărat
Ştiu, este o temă mult discutată. S-a bătut foarte multă monedă pe un subiect sau despre un subiect care îşi permite în fiecare seara să înjure mai mult de jumate din populaţia cu drept de vot a României, adică pe cei care au avut la un moment dat, în istoria României, altă opţiune decât i-a dictat domniei sale conştiinţa sau şeful de trust. Un om care se laudă că are o oarecare audienţă, spune pe post următoarele: "Jură-te pe mă-ta, activistule băsist, că la protestul anti-abuz au fost doar 500 de oameni! Acelaşi personaj, îşi cere în faţa sediului CNA dreptul la liberă exprimare. Nu vi se pare cel puţin ciudat? Şi-a luat cele câteva sute de fani ai emisiunii pe care îi mai are, ia urcat în autobuze şi i-a dus la miting. Aş spune cu exagerare desigur, că cam pedofil, domnul Badea. Copiii aceia nu aveau ce să cauta la miting în timpul orelor de şcoală, pe banii contribuabililor din Alexandria.
Realizatorii celor două emisiuni, În şurla presei şi Vorbe Tembele, sunt supăraţi că primesc amenzi de la CNA pentru porcăriile şi vulgarităţile ce le spun pe post. E ca şi cum eu m-aş duce la Badea, cu o bîtă, i-aş aplica o julitură pe antrebraţul, pe care sunt sigură că s-a chinuit să îl lucreze, iar mai apoi m-aş comporta ca o golancă şi aş chema poliţia pentru că acesta şi-a permis să riposteze? Păi, e corect, ce golăneală mai este şi asta? Iar mitingul cu pricina, în care cei doi "giboni" (un termen foarte des folosit de marele capucin din ograda motanului), şi-au cerut dreptul la golăneală, nu a avut nici o tentă politică. Se poate vedea clar din poze, că cei doi nu mănâncă usturoi, dar tare le pute gura.

Spunea, măria sa Capucinul, la acelaşi miting: "Pentru asta s-a murit acum 20 de ani, pentru libertate". Nu, şurlă, nu pentru asta au murit acei oameni. Nu ca să spui tu prostii pe post în fiecare seară, nu ca să te iei tu de partea maternă a "celorlalţi" români (care cît de cît mai au puţină minte) în maniera pe care o faci. Au murit, pentru că nişte activişti comunişti, genul celui pentru care măria ta, Capucinule lucrezi, şi-au bătut joc de ideea de libertate pentru care acei oameni luptau.
Nu suntem toţi proşti, Capucinule, şi în nici un caz vulgari ca tine. Aşa că, ce-ar fi să nu te mai iei tu de mama, că nu mi-ai dat banană să fiu maimuţa ta.

Semnează
Gibonul supărat

Ieşi din gară, javră ordinară!

Ca de obicei, CFR, ca o companie ce se respectă ne aruncă cu mucii în monocotiledonate sau freză, cu fiecare ocazie. Acum înţeleg că o întîrziere de 15 minute, în opinia CFR este un noroc. Dacă de la Buzău la Ploieşti pierzi mai bine de 15 minute, trebuie să fiu mulţumită că trenurile care vin din Moldova sau Transilvania nu întîrziere mai mult de una sau două ore, nu? Bineînţeles că nu! Voi continua să ridic semne de întrebare pînă cînd voi rămîne fără voce.
Asta am şi făcut astăzi dimineaţă, rămînînd efectiv fără voce.
Am întrebat impiegatul, cum poate un accelerat care vine de la aproximativ 80 km să piardă mai bine de 15 minute pînă la prima staţie. Tot "lucrările" sunt de vină? Tot "dilatarea şi contractarea" liniilor de cale ferată? Răspunsul m-a lăsat stupefiată, perplexă, cu gura căscată, sau cu orice altfel de morgă ce denotă inteligenţă nativă.
"Este vina celor care l-au pupat în cur pe Băsescu! "

I rest my case!

Coi Trist in tara lui Laba Trista

Un post trist despre un prost si mai trist 
 
In tara lui Laba trista singura grija a lui SOV, in opinia jurnalistilor platiti chiar de domnia sa, este ca va suferi o banala depresie in cazul in care acesta isi va intrerupe tratamentul medicamentos. Pentru acesti bravi jurnalisti prezint urmatoarea definitie: "poliomielita este o boala infecto-contagioasa sistemica ce afecteaza primordial sistemul nervos central". Poate cauza atrofieri ici colo si chiar paralizie. Cu siguranta, depresia a devenit un fenomen de masa in clipa in care s-a descoperit frauda FNI in care acelasi SOV a fost adanc implicat. In legatura cu acel caz, domniei sale i-a paralizat cu siguranta doar bunul simt. De acelasi gen de depresie a suferit si A. Stanculescu, care l-a eliberarea provizorie din inchisoare pe caz de boala, s-a dus sa se trateza la "pacanele" in cazinou.
   In aceeasi tara a lui Laba Trista unii jurnalisti sunt mai interesati de un logo prost ales decat incompetenta notorie a ministrilor lui Boc, incompetenta in care se scalda majoritatea celor care dorm si se uita la filme porno in senat si camera deputatilor, aceeasi incompetenta in care se scalda si opozitia, opoziti care sufera de depresie si de o lipsa acuta de idei in ceea ce priveste relansarea economiei nationale. Aceasta incompetenta a cauzat cu siguranta daca nu depresie in masa in randul populatiei atunci paralizia sistemului social romanesc. 
   Ei bine, in aceasta tara a lui Laba Trista exista un Coi Trist. Acest Coi Trist isi pune bashetii jegosi pe o bancheta de care si alti cetateni civilizati incearca sa beneficieze. L-am intrebat civilizat si calm: "Dvs. mai puteti pune mana pe maner acum?" Nu am primit nici un raspuns. L-am intrebat apoi pe Coiul Trist daca se mai poate aseza pe bancheta acum, de asemenea nici un raspuns. Coiul nu a raspuns si nici macar nu a clipit. Nici un muschiulet nu i-a tulburat morga. Si-a continuat in liniste activitatea lipsita de tulburari neuronale si fara a retrage falangele jegoase de pe bancheta si manerul banchetei din fata.
   Un mare om politic al secolului trecut spunea urmatoarele: "Nu te intreba ce poate face tara pentru tine, intreaba-te ce poti tu face pentru tara". Acelasi om a sfrasit impuscat in cap, asa cum speranta ca mai suntem normali si civilizati mi-a fost impuscata direct in cap. Iar creierii bunului meu simti au sfarsit imprastiati pe baschetii jegosi ai Coiului Trist. Coiul Trsit, contrat opiniei genreale nu este tigan, ci chiar un Coi atent imbracat si mai ales foarte tanar. Pacat de tar asta, ca-i tara frumosa si un viitor atat de trist! Nu voi regreta niciodata regimul de trista amintire, doar faptul ca invatamantul din acele timpuri nu nastea "Coiuri Triste". Invatamantul era Invatamant, Medicina era Medicina iar Militia era litera de lege. Acum nu mai exista nimic sfant. Doar tristete si depresie.

Cum să te simţi în Italia ca acasă, sfaturi practice!

Cum să te simţi în Italia ca acasă şi invers, ca acasă în Italia...
Simplu, te plimbi între Genova şi Milano.

Te scoli de dimineaţă frumos, te duci în staţia centrală, încerci să îţi cumperi bilet de la automat, nu îţi iese, încerci alt automat, nici aici nu merge, te prinzi până la urmă (la al zece-lea automat) că toate funcţionează pe acelaşi principiu, se oferă un individ să te ajute, îl studiezi înainte, răsuflii uşurat că nu e ţigan, acesta (magrebianul) îţi înlesneşte eliberarea biletlui, tot el îţi cere ceva mărunt pentru o cafea (ca acasă), în tren vine un alt individ care încearca să îţi plaseze o jucărioară pe un bileţel pe care scrie probabil istoria medicală a familiei de la primul ocupant al arborelui genealogic (ca acasă), vizitezi Genova pe un soare terifiant, te întorci obosit în gară...şi aici stop. Lumea-ţi interioară se opreşte în loc. Auzi primul anunţ şi faci: hîc. Trenul are o întârziere de o oră (ca acasă),  pe care o crainică binevoitoare o anunţă obsedant din trei în trei minute.
Cine nu s-a plimbat cu trenul în România nu va înţelege măgulitoarea asemănare.
Evident, nu e de ajuns întârzierea trenului, mai trebuie să stai şi picioare 154 de km, într-un tren ponosit şi plin ochi mai ales de non-europeni, ca să nu zic coloraţi (naţionalităţi africane) şi sushi (naţionalităţi asiatice). Şi pentru tot acest deliciu mai trebuie să plăteşti şi bilet. UAU!

Deci cum sushiul meu să nu te simţi ca acasă?

Semneză
Sushi, sushi move your tushi!

Aventurile lui Costel, povestite chiar de el!

După o zi "fatigantă" cei din compartimentul în care ţi-ai aşezat curul obosit, încearcă să pună geană pe geană, e musai să existe un "ţăran" care să îţi strice cheful de moţăială la 40 de grade ale CFR-ului. Întotdeauna există unul care face notă discordantă. El e fresh, nu moţăie, nu-i curg băluţele din gură, nu moare de cald, adică se simte bine. Cînd majoritatea suferă condiţiile maronii ale CFR, sigur se găseşte unul care "jubileşte".
Nu am văzut în viaţa mea un bărbat care să vorbească mai mult şi mai tare decît o femeie. Cine a spus că femeia vorbeşte mult şi prost în general, se înşală. E clar că, nu l-a cunoscut pe "ţăranul" cu care am împărţit astăzi compartimentul. 
Am cunoscut cu toţii un pasionat de "pescăreli". Mai rău, era acompaniat de o altă persoană cunoscătoare a domeniului, evident o purtătoare ilegală de sex. Balabusta ştia de mulinat, lansat, mămăligă, rîmă, nadă şi alţi termeni tehnici ai domeniului. Am aflat, de exemplu, de la Măria Sa, Puiul Pădurii recte ţăranul, cum face o broască ţestoasă cînd coada-i este prinsă de un păstrăv!!!!!!!! Cum poate să facă? Simplu: PAC. Fizic, acest PAC era însoţit de o bătaie de palme. Cam aşa face şi păstrăvul cînd, dacă nu îl ţii zdravăn, te plezneşte zdravăn cu coada peste ochii de ţăran. La fiecare experienţă enumerată, ţăranul folosea această interjecţie: PAC. Evident moţăilă tresărea speriat la fiecare bătut din palme. Cum nu era de ajuns tonul înalt în decibeli, măgarul se juca şi cu fereastra: sus-jos, sus-jos pînă cînd un coleg de chinuri îi spune: "Bă, ce-ar fi să îţi bag ţestoasa pe gît? Ia dracu' înotătoarea de pe fereastră, că m-ai tîmpit cu chiţorongul tău de căcat!". Evident că pe toţi ne-a pufnit rîsul, iar mersul cu trenul nu mi s-a mai părut aşa "naşpa". :-)
Bietul suferind nu mergea "decît" pînă la Sighet. La gîndul că trebuie să îl suporte toată seara pe ţăran, l-a pus la punct cu puţin timp înainte de Ploieşti, cît să-i auzim şi noi replica genială.

Semnează,
Băiatul şi chiţorongul

Blocare abuzivă şi discriminatorie în Ploieşti...

...şi nu numai, cred.
După experienţa zilnică a Căcatelor Ferate Române, te întorci acasă "bine dispus" cu pumnii şi măselele încleştate, sperînd că într-o zi condiţiile oferite de compania de mai sus, vor fi cel puţin decente. După ce petreci cel puţin 13 ore pe zi doar ca sa îţi exerciţi calitatea de salariat, te gîndeşti: "Lasă, mai sunt 30 de minute şi ajungi acasă". Asta într-o zi în care trenul nu întîrzie, iar maşina nu îţi este blocată abuziv.

Poate ai o surpriză şi ajungi la timp. De unde! După ce ai asudat într-un tren CFR care are şi întîrziere, constaţi cu plăcere, că şi drumul de la gară spre casă îţi este blocat şi mai ales întîrziat cu încă o oră. Frumos pînă aici! Zic: "asta e, am comis greşeala, îmi asum consecinţele". Menţionez (deşi nu este vizibil în poză) că "a me" era singura maşină blocată. "Caprele vecinilor" din parcare erau neatinse. Am pus în discuţie acest aspect celor care blochează maşinile, iar răspunsul pe care l-am primit a fost unul sec dar mai ales cretin: "Păi, am blocat-o la ora 11.40". WTF DO YOU MEAN? În zonă nu există marcaj care să specifice vre-o interdicţie orară sau ceva de genul. Ok, înghit în sec, înjur de bine rudele trecute în nefiinţă (mai ales pe parte maternă) ale "blocatorului" de roţi, plătesc suta de lei şi plec acasă cu următorul gînd de-a dreptul pueril: "Da? Bineee! Lasă că mă răzbun eu, vezi tu". Pe cine dracu' să te răzbuni? Pe o societate în care legile sunt aplicate descriminatoriu? CĂCAT! "Răzbunarea" a constat în numai puţin de 11 reclamaţii transmise poliţiei. Am făcut 11 poze, iar cum pe site nu poţi uploada (tăăăă) decît o poză de reclamaţie, te ia Gaia. A durat o oră, dar pentru conştiinţa şi mai ales orgoliul propriu mare cît Africa, a contat.
NUMAI CĂ...EXISTĂ (evident) UN MARE DAR! Cînd blochezi o maşină, care, atenţie, nu se află pe o bandă destinată traficului, iar în centrul oraşului (şi nu numai) majoritatea trecerilor pietonale şi trotuarele sunt blocate de maşini parcate aiurea...înseamnă că eşti abuziv şi aplici măsurile punitive discriminînd conducătorii care nu (nici măcar) încurcă traficul, preferînd să laşi mulţi şoferi nesimţiţi să blocheze trecerile pietonale şi trotuarele în ditamai centrul oraşului, centru pentru care riveranii se presupune că plătesc taxe şi impozite mai mari. Cu siguranţă situaţia este similară indiferent de cartierul în care locuieşti, nu ţine de centru. Atunci se cheamă, băi ăştia din puleaţia română, că sunteţi abuzivi şi mai ales nesimţiţi. Menţionez implicarea poliţiei, pentru că, se pare, ei sunt cei care te filează şi te dau pe mîna celor de la ridicări/blocări balabuste metalice.
Gara de Sud a oraşului (să zicem gara principală a reşedinţei de judeţ) nu are parcare pentru clienţii CFR, în schimb taximetrişii (în general membrii ai etniei Moo - pentru că există şi o mafie a taxiurilor) fac legea. Pentru aproximativ 30 de taxiuri există spaţiu de parcare, iar acesta este alocat fix în faţa gării şi aşa plină de dughene şi gherete jegoase. Refuz să mai pun în discuţie starea jalnică în care se află peroanele gării de sud. Nu acesta este topicul materialului.
Expun în cele ce urmează, drept dovadă, pozele de mai jos, cu menţiunea că şi Poliţia parchează aiurea de foarte multe ori. Nu conteză că este Poliţia Rurală. Majoritatea ţăranilor sunt oameni de calitatate şi mai ales decenţi. Nu mă refer la ţăranii de oraş. Vorbim totuşi de Poliţie, nu?

Centrul oraşului_1







Centrul oraşului_2

Centrul oraşului_3

Gara şi parcarea pentru taxiuri

Centrul oraşului, lîngă tribunal

Ei bine, dacă şi dînşii parchează după cum le plouă neuronul, atunci de ce dracu' mai avem legi? Le respectă cineva? Sulea Patraulea!

Semnează
Puradelul ceferist

For those about to rock!

Magie rock'n'roll aseară în Piaţa Constituţiei.
AC DC a "fulgerat" în faţa a peste 60.000 de fani. Nu a plouat, a fost doar vînt, nu a fost nevoie de buletin, nu ne-au fost controlate genţile (mulţi au intrat cu camerele foto şi video), apă doar la pahar (pentru cei ce au băut şi altceva în afară de bere). În purul stil românesc, una zicem alta facem. Au fost cozi imense la toalete mobile. Avantaj gentilomii pentru care s-au inventat copacii. O mizerie "lucie" după concert şi un frig aprig. Miliţia a blocat intrările la metrou (aud că minerii vin  miercuri să planteze iar panseluţe la Bucureşti - Ilici jubilează cred - acesta se pregăteşte de un nou "discurs" la Romexpo). Cîţiva s-au plîns de agenţii BGS care mînau cu prea mult sîrg "vitele" de la spate la ieşire. La un moment dat mergeam toţi ca  pinguinii la unison. Care se găsea să cotească la stînga sau la dreapta, rotea toată mulţimea. :-) În zona fanilor care şi-au luat bilete ieftine semafoarele funcţionau fără probleme.
Mulţumim cerului că nu a fost nevoie de pelerine (eu nu aveam).

Locomotiva în deschidere, o Rosie "plină" şi gonflabilă călare pe locomotivă, numărul de streaptease interpretat de Angus Young care ne-a arătat o pereche de boxeri pe care scria colorat ACDC şi o condiţie fizică de invidiat (pe care a folosit-o restul concertului cîntînd dezbrăcat), clopotul din iad, corniţele de drac luminate de leduri (cu un preţ exagerat de 50 de lei), peste 60.000 de fani, confetiile şi jocul de artificii de la sfîrşit au fost ingredientele unui spectacol unic şi magic, prestat de o formaţie unică:
ACDC.
Dacă acesta este drumul către iad (highway to hell), aş face naveta zilnic.