sâmbătă, 20 martie 2010

Navetist de Cişmigiu

Fiind din provincie, se poate presupune că în meseria mea de "ţevar" am făcut până acum "ceva" navetă. Într-adevar, până acum am făcut aproape 4 ani de navetă. Am făcut naveta la Bucureşti, la Madrid, iar la Bucureşti, la Schwechat lângă Viena, cam pe unde m-a purtat meseria. Mai nou fac naveta din nou la Bucureşti.
Dar aceasta nu este orice navetă. De data asta lucrez peste drum de Cişmigiu, pe bulevardul Ştirbei Vodă.
Ce este mai frumos să ai posibilitatea să îţi petreci ora de pauză în Cişmigiu? Să stai pe o bancă, aproape de apă, citind o carte sau pur şi simplu să îţi serveşti sendvişul din pacheţelul adus de acasă. Asta da navetă! Când cineva mă întreabă de navetă răspund cu mândrie: Fac naveta la Cişmigiu! :-)
Am avut ocazia pentru câteva luni să lucrez lângă Viena, Austria. Ştiţi, ţara aceia care ne-a luat mai demult cu japca o parte din teritoriu! Dar nu despre acest subiect vreau să vorbesc. Poate cu alta ocazie. :-)
În Viena există Stadtpark. Acolo m-am simţit la fel de bine ca în Cişmigiu. Nu este la fel de mare, dar poate la fel de cochet şi intim. Locaţia este perfectă, fix în centrul Vienei. Ca suprafaţă, Stadtpark este chiar de două ori mai mic decât Cişmigiu. Stadtpark are aproximativ 6,5ha pe când Cişmigiu se întinde pe 17ha. Şi de asemenea ca vârstă, Stadtpark este cu câteva decenii mai tânăr. Proiectul de construcţie al parcului datează din anul 1861, când Rudolf Siebeck este angajat de către municipalitatea din Viena să construiască o arie de recreere şi promenadă pentru vienezi. Friedrich Ohmann şi Josef Hackhofer în 1906, au contribuit la definirea Stadtpark-ului, adăugându-i actuala arie de promendă.
"Brandul" Cişmigiu îşi începe istoria în 1779 odată cu ordinul dat de Alexandru Ipsilante, atunci Domn al Ţării Româneşti, pentru montarea a două cişmele cu apă potabilă, de unde şi numele parcului. O contribuţie importantă la dezvolterea Grădinii Cişmigiu o are generalul Pavel Kiseleff, care pune bazele grădinii publice. Ceva mai târziu, arhitectul Carl Friederich Meyer, adus special de la Viena în timpul domniei lui Bibescu definitivează estetica grădinii.
Lucrările vor continua până la inaugurarea din 1854.

Aşa că, dacă aveţi ocazia vizitaţi ambele parcuri. Vă veţi îndrăgosti în aceeaşi măsură de fiecare.

Cişmigiu

Stadtpark

Stadtpark














Semnează
Joyride in Cişmigiu

3 comentarii:

  1. Interesanta expunerea. Numai ca se intampla sa trec si eu aproape zilnic prin parcul ce-l descrii. Nu am experienta vizitelor si iesirilor pe afara, dar pentru un parc central bucurestean se putea mult mai bine. Sau suntem noi obisnuiti cu cocalarii care stau pe banci si au in dotare mult respingatorul miros. E placut totusi sa vezi foarte multi tineri giugilindu-se si sa-ti aduci aminte de liceu. Adevarat ... parcul este o oaza de liniste intr-o nebunie continua care ne macina zilnic. Despre parcul din Austria ... nu stiu mare lucru ... asa ca nu pot sa comentez. Tare post-ul.

    P.S. Cred ca a cele doua cismele acum sunt alimentate de Apa Nova. Va rog sa ma contraziceti daca gresesc

    RăspundețiȘtergere
  2. Mai tii minte cand jucam fotbal cu sticla de fanta prin Cismigiu? Ce vremuri, dom'ne! Tare blogul! Pup (Ioana)

    RăspundețiȘtergere
  3. Bina ca te-ai semnat, Anonima lu' mama!
    Dtaaaaaaaaa!

    RăspundețiȘtergere

Ciripeşte, dară:

Let’s Do It, Romania!